Contact:hidalgo_78@yahoo.com

Totul a pornit de la degringolada instaurata in relatiile de munca odata cu cresterea si dezvoltarea unui veritabil capitalism sud-american in Romaneya. In ciuda evidentelor, individul are mari probleme in identificarea "dusmanului", comportandu-se haotic si inexplicabil in relatiile de munca...

• Individul
  Individul, sa recunoastem este o suma de scopuri strans legate de bunastarea si fericirea lui si ale familiei, iata de ce impartirea sau chiar dihotomia angajat-patron este foarte putin descriptiva pentru relatiile de munca. Angajatul roman are o apetenta nejustificata pentru o stare conflictuala nu atat cu patronul cat mai ales cu ceilalti angajati care ii pot fi colegi inferiori, egali sau superiori in acea ierarhie de carton dintr-o organizatie. El prefera sa isi sape colegii, sa nu-i ajute, sa batjocoreasaca clientii in "interesul" firmei asociat exclusiv cu castigul nelimitat al patronului. Asadar , abordarea angajatului in atingerea scopului unei vieti mai bune este absolut induiosatoare in prostia ei, acesta considerand ca suma beneficiilor pe care le poate aduce o organizatie ramane constanta si daca un coleg va fi dezavantajat prin rautate, barfa si sapat la sef, el va avea ceva de castigat... De partea cealalta, patronul sau actionarii vor fi serviti de minune de o astfel de atitudine, neramanandu-le decat sa traiasca bine, rasfatati de concurenta salbatica a angajatilor lor.
• Capitalul romanesc
  Capitalul romanesc e o marota fluturata de politic, servind la ideea cretina ca tara, padurile si fabricile trebuie neaparat sa incapa pe mana unor romani, uitandu-se adesea ca de cele mai multe ori acestia nu sunt decat niste descaltati lacomi si salbatici. Paradoxal si amuzant e ca acelasi idiot care nu vrea sa "vanda" tara la italieni sau nemti va dori totusi sa lucreze la o firma condusa de ei, stiind ca e mai bine platit si mai respectat. In definitiv patronii romani sunt de 2 feluri. Primul tip ar fi cel elegant si cu trei randuri de falci/cefe/guse format din fostii slugoi si securisti ai lui Ceausescu, astia intr-adevar nu-s chiar la prima generatie incaltata Al doilea tip e al celor care au pantofi de curand, cu o garderoba de afaceri formata din 3 trening-uri noi, 2 geci dah piele, insotite de mai multe perechi de adedashi si incheiata cu o preche de pantofi luciosi si ascutiti dah nunta, frate. Cele doua categorii au si parti comune, una fiind gip-ul cat mai mare si bluza de trening dah iesit in uichend pa DN1 la munte. Serios vorbind, dusmanii integrarii in UE sunt in primul rand acesti patroni, care se tem de faptul ca paradigma salarii mici/adaosuri imense nu va mai functiona dupa integrare...
• Cadru legislativ
  Socant sau nu, majoritatea angajatilor nu realizeaza ca totusi legislatia muncii fiind oarecum aliniata cu cea a Uniunii Europene, este destul de protectoare si previne multe dintre abuzurile patronatului. Dar ignoranta si slugarnicia angajatului si ce e mai trist a colegilor lui il determina sa isi ignore cu nonsalanta masochista drepturile legale.
• Cadrul politic
  Super haos, in tara asta, nu intelegi nimic din stanga/dreapta sau centru. Reteta la alegeri e urmatoarea: Toti, dar absolut toti defileaza cu notiuni de stanga, uneori populiste de-a dreptul daca nu penibile in nerealismul lor si apoi, la putere, grijulia stanga si dreapta dura fac acelasi lucru, se aranjeaza, merg la vanatoare impreuna, sug contracte de la stat, asfalteaza aceeasi strada la fiecare 2 luni si in urma raman aceleasi probleme de cand lumea, concurenta din parti, monopoluri si carteluri mafiote (astea ar trebui rezolvate de dreapta), saracie si mizerie (stanga p.lii).
• Urmatorul pas
  Suntem adeptii integrarii, "specificul national" legat de piata muncii trebuie sa fie macelarit cat mai repede, vrem corporatii, vrem globalizare.... Sigur, pana atunci cand problemele legate de animalul corporatist, de globalizare vor iesi la suprafata ele par niste mielusei pe langa salbaticia si lacomia capitalului romanesc.

Cele zece porunci ale patronului roman

1. Fac afaceri cu statul, banul public e fara numar.
2. Nu investesc nimic in retehnologizare, nu cunosc termenul de productivitate a muncii, astea sunt prostii pe care le combat tinandu-mi oamenii la servici 12 ore pe zi si sambata, eventual duminica.
3. Adaosul pentru serviciile sau produsele pe care le ofer este de cel putin 300%.
4. Tot ce scot profit bag in imobiliare si schimb gipu' o data pe an.
5. Nu mi se clinteste nici un muschi facial cand aud ca o firma de afara ma va scoate din piata cu preturile si imi va lua angajatii caci eu m-am asigurat in imobiliare(vezi pct. de mai sus).
6. Dupa ce m-am aranjat, imi trag o amanta blonda de douaj' de ani, ii iau si ei 4x4 si-i dau drumul in trafic desi stiu bine ca felatia nu are legatura cu sofatul.
7. Angajatul pe care-l vad ca s-a descaltat la bariera e cel mai bun de sef. Placerea lui de a da comenzi unora care "sa crede dashteptzi" ma va ajuta sa-mi cresc afacerea si sa imi inabus marsava pornire de a mari salariile sau compasiunea la programul lejerutz de 12 ore.
8. Secretara are facultate la particulara, vorbeste engleza fara accent ca Iliescu si o suge bine cand blonda de la pct. 6 e dusa sa tipe la muncitorii care lucreaza la casa din Pipera.
9. Daca doamne fereste ma trezesc ca imi creste afacerea si nici la 14 ore/zi nu mai faca fata negrii, tin sedinte 2 luni de zile cu sefii de la 7 si punem la punct o noua strategie, dam anunt de angajare care suna cam asa: Angajam agenti de vanzari, studii superioare, experienta 10 ani, varsta max. 25 ani, 3 limbi straine, disponibilitate la program "prelungit", avantaj masina personala, salariu 4 milioane + bonusuri.
10. Daca m-am obisnuit cu ideea ca chiar mi-am deschis o afacere si se mai si dezvolta, incep sa trec pe la angajati, chiar le invat si numele, m-apuc sa le fac training-uri si team-buildinguri, ma abonez la Capital, imi iau costume cu dungutze, pun si 3 Coehlo in biblioteca si ma sperii ca vine intrarea in UE si sunt nepregatit.
    PS Sa nu cumva sa trec in cartea de munca mai mult de salariul minim. La profitul de 200% aceasta strategie te duce la esec sigur.

Mic ghid de interviu

      Acest ghid nu are nici o legatura cu amalgamul de clisee verbale si gestica recomandate de cei ce se ocupa cu recrutarea. Asta nu inseamana ca nu sunteti liberi sa le folositi. Deci priviti-va in ochi interlocutorul, spuneti ca vreti sa contribuiti la dezvoltarea organizatiei si comportati-va sintetic daca simtiti ca va va fi bine in firma respectiva. Judecatile de "valoare" ce vor urma va sunt adresate voua nu unui robotel/culegator bumbac/om de plastic.

Telefonul

      Sunteti la serviciu sau acasa si va suna telefonul. Un numar explicit, dar necunoscut, un private call sau un held number. Daca ceasul la care primiti acest apel este dupa 6 p.m., puteti darui linistit prima bila neagra. Pah bune, daca fatuca de la resurse umane suna la o ora la care ar trebui sa fie acasa, treaba-i groasa, 8 ore pe zi sunt clar o utopie.
Acuma, chestiunea asta nu-i complet relevanta, poate e vorba doar de o camapanie de recrutari mai intensa, dar oricum, nu luati bila neagra inapoi. OK, v-a sunat si nu se prezinta, nu spune prima care-i scopul convorbirii, atunci descotorositi-va de ea cat mai repede...
      Daca testele de mai sus sunt absolvite stabiliti data si ora, provocati-va interlocutorul. Un nou check-point pentru program, adica incercati sa dati o ora gen dupa 7 seara si in cazul in care Hresourcer-ita musca, bagati-va picioarele.
      Optional, la telefon incercati sa aflati cate interviuri se dau si cel mai greu salariul oferit, desi firesc asta ar trebui precizat de la bun inceput pentru a nu va incurca reciproc, macar in termeni aproximativi.

Interviul

      Bon, s-au stabilit data si ora interviului. Ajungeti acolo, zona trebuie scanata, locatia graieste mult depre felul cum va veti simti ca amploaiat acolo. Daca-i promiscua si sediul e intr-un bloc de cartier confort 2 cu coji de seminte pe scara, duceti-va acasa.
      Acum ati ajuns in antecamera sau in holul sediului si daca mai vedeti 3-4-10 baieti sau fete care asteapta cu mainile impreunate la pelvis si capu-n jos carati-va linistiti.
      In sfarsit sunteti fata in fata cu intervievatorul. Daca e chelutz, are 28 ani si 120 kile sau 45, in pulover scamoshat, pantofi prin talpa carora simti pietricica, sosete albe, fu.eti-l in gura cat mai repede, e pierdere de timp. Ok, presupunem ca amploierul are o fata si o prezentare mai evoluate decat ale unui cimpanzeu
      Dupa ce-i raspundeti/spuneti ce vrea sa auda atacati fara jena...
Cate ore se lucreaza cu adevarat, unde-i biroul, ce suprafata are si cati oameni se bat pe pe cati metri cubi de aer, bonuri de masa, cine va va fi seful/sefa direct(a), apa sau cafea, prime Craciun/Paste si alte chestii socante prin "indrazneala" pentru pitifelnicii astia, dar atat de elementare.
      Acuma , ar mai fi niste scheme consacrate de muje pe fatza pe care le incearca descaltzatzii astia.. Clasica rau e aia, va dam atat si peste trei luni vorbim iar. P..a, nu muscati la kkt-urile aste, sunt fix pix. Daca va duceti acolo, cu salariul ala de la inceput ramaneti cel putin un an.
      Urmatoarea e cu scolarizarea si cursurile gratuite. Da sigur, sambata vine o tzoampa , ma cheama la servici si ma invatza pah mine strategii si management.
      Cand o baga si p-aia cu trmisu' afara te-a spart. Acu' nu zic ca la 24 ani nu te incanta prostiile astea... Ok, la inceput te bagi, dar spre 30 ani, cu nevasta si un copil itzi bagi p..a in plecarile astea c-o diurna de kkt. Finalmente ati "luat-o" si v-atzi angajat. Bafta si nu ceda frate "cotton harvester".....

     Managerii romani inca zbiara cu aplomb la bietii subordonati si esecul intr-un proiect va fi pus intotdeauna pe seama celor din urma. Principala lacuna a economiei romanesti este lipsa infioratoare de competenta manifestata la nivel de management. Succesul e egal la ei cu profit umflat de adaosuri mari si salarii mici. Altceva nu mai stiu, daca-i intrebi de productivitate, motivatie sau dezvoltare itzi arata casa lui mare cat un hotel, mobilata de la altzi talhari care vand de trei ori mai scump decat in Italia si isi platesc oamenii de 25 ori mai prost. De cate ori nu l-ati vazut pe taranoiul de manager cu fata lui de porc de lapte zambind cu dintii aia falsi si pusi drept dintr-o poza atasata unui interviu in care ne explica el cum sa procedezi ca sa ai succes in afaceri ? Da' uita sa spuna ca oamenii lui muncesc pa salariu' minim sau mai rau, nu au nici macar carte de munca si ii cara la tzarcul de lucru cu un papuc deschiolat in care stau in gerul din decembrie inghesuindu-se unul in altul ca sa se incalzeasca.

     Scarbele astea nenorocite au o gramada de expresii si gesturi jegoase care te fac sa te simti umilit si jignit. Iata cateva:

• Cica ei iti dau de mancare, de parca jucai fotbal in fatza blocului si a oprit o masina din care a coborat o aratare care ti-a soptit suav: N-ai vrea sa mananci in fiecare zi la mine, pe la opt deschidem cu micul dejun, va mai odihniti cateva ore si pe la unu servim pranzu', apoi ne cunoastem mai bine inca cateva ore si putem lua cina la lumina lunii?
• Nu-ti convine, pleci - o sa auzi cand iti permiti si tu sa ai o opinie contrara - asta-i chiar mishto, oligofrenii astia isi vad cocioaba de afacere ca fiind visul tau de implinire, sa lucrezi la ei iti doresti de cand te-a intrebat invatatoarea ce vrei sa te faci cand o sa fii mare si plecarea de la ei ar fi prabusire irecuperabila pentru tine.
• Nu e bine asa, trebuia sa .... - Asta n-am inteles-o niciodata, primesti o sarcina, te achiti de ea cu succes, totu-i in regula dar ei vor critica intotdeauna solutiile tale, in Romania n-ai sa auzi si tu la final well done si gata.
• Nu prea se descurca, sa fii si tu atent la el/ea - o sa iti povesteasca un coleg ca i s-a spus despre tine, amuzant e ca asta isi inchipuie ca nu s-a spus sau nu se spune aceslasi lucru despre el...
• Nu se justifica, firma are probleme - te anunta grav manager-ul cand indraznesti si tu sa ceri o marire, pai daca-n p...a matii are probleme, da ce i-ai luat lu' fii-tu cayenne luna asta si daca sunt totusi probleme inchide in p..a mea cosmelia si nu ne mai incurca ca vreau si eu ceva perspective, nu sa te vaitzi la mine ca o baba ca n-ai bani si e greu pa piatza...
• Si cate am facut pentru tine - of viatza mea ce jale o sa fie cand il anunti ca te cari din cotetzul lui, da ce-ai facut frate pentru mine, am muncit la tine, am produs pentru tine, m-ai platit, care-i problema? Credeai ca o sa ma pish pe mine de fericire asistand in fiecare an la noua ta casa, amanta sau masina, fiind mandru ca munca mea te-a facut sa itzi permiti toate astea?

Bucurestenii au luat cu asalt supermarketurile...
Cat ne costa masa de Craciun, de Pashte...
La iarna intretinerea va fi peste 4 milioane...
Gutza i-a cumparat o blana de 10 000 euro...
Kakaturile astea le auzim in fiecare zi pe posturile TV si o noua sau veke fufa se dezbraca si mai tare si ne demonstreaza ca felatzia nu face bine la voce.

     Dar ce mai spune televizoru' in afara de asta ? Ne baga in fiecare zi in cap ca o ducem prost ca nu muncim, bem, furam si avem prea multe libere. Zici ca tampeniile astea se repeta cu obstinatzie la comanda lor, a patronilor gen tzaran gras, cu liceu industrial, ipochimen avar si lacom.

Romanu' fura

Vitejii reporteri se duc cu kamera ascunsa la niste amaratzi de "Dorele, mai ai mult?" si ne demonstreaza noua fara echivok cum pot sa ia o roaba de asfalt, pietrish sau caramizi cu o suta de mii. Bun, e nashpa, romanu' e hotz si lenes, dar n-am auzit niciodata cat are salariu, daca are carte de munca sau e platit la timp omu' tip Dorel. E de la sine inteles ca a fura e o treaba reprobabila dar concluziile sunt mai complicate. Intotdeauna se evidentziaza ca romanu' nu munceste, ca fura, ca bea dar ma intreb daca corectul neamtz ar face altceva daca ar fi platit cu sub o suta de ieuro pa luna? Bun, ok muncitoru' fura si d-aia sunt gropi in asfalt, da' hai sa ne inchipuim cum a pornit totu'... Licitatie pentru asfaltare, venit porku' la 148 kile, masina cat o casa de vacantza, licitat pe 3 firme, castigat pa zeci de milioane de euroi, de zici ca face pasaj in Canalu' Manecii, materiale ieftine, firma inmatriculata in zona defavorizata, luat douj' da oameni fara carte de munca, 3 basculante care polueaza juma' dah oras si la treaba. Apoi reporterashul cel viteaz prins amaratu' la tzigara si aratat popor, ia uite cum freaca menta asta...

...are prea multe zile libere

Mai e una beton, de sarbatori auzim ca romanii stau acasa o saptamana si economia pierde nu'sh cate meleoane da parai. Sa muritzi voi, s-a paralizat Romania..! Da' o comparatzie ceva la cate zile libere are neamtzu, italianu', chiar unguru' ca sa nu zic shi de francez ca sar calu'? Si stau si ma intreb, cate pierderi are economia germana cat freaca menta neamtzu'? Pai 1, 2 ianuarie, 1 mai, a doua zi de Pashte, 1 decembrie si 2 zile de Craciun au pus pa butuci tzara frate... Ca sa nu mai zic ca unii tzin deskis shi de Craciun, cretini si lacomi, ishi keama oamenii la munca si ei se duc in Poiana sa faca show-of, chiar daca in Alpi e mai ieftin, da' cin' p..a mea se duce sa-i filmeze cand cad in kur ca invatza sa skieze....

...freaca menta si sparge usha la cinci

Din cand in cand imi spune un studiu sau o "specializda" in Hash Er ca romanii "sta" pa net si "sparge" usha la cinci. In primul rand nu-i adevarat, in Ro nu se pleaca dupa 8 ore, asha cum e legea si chiar daca ar fi asha care e problema, suntem cumva societatzi de binefacere, prestam for free...la cererea shefului, da' sigur - nop, n-am nici o treaba acas' las' ca stau la cotetzu' tau pan' la zece daca vrei matalutza.. Specializdii astia ar trebui pusi in usha in Frantza la cinci pm sa-i calce aia in picioare cand se cara...

Acest text reprezinta opinia unui cititor aparuta pe forumul unui ziar online.
    Dupa 5 ani de crestere economica oamenii doresc sa simta mult mai bine asta! Si nu ma refer la cei foarte putini care au pozitii de top si care deja o duc bine, ci la ceilalti, care sunt foarte multi, cei care muncesc pe salarii minime (o treime din lucratorii Romaniei) sau putin peste salariul minim, ori la cei fara carte de munca.

    Nu putem intra in UE cu un salariu minim de 2 ori si jumatate mai mic decat cel mai mic salariu minim dintr-o tara admisa in Uniune in 2004. Salariul minim a fost creat de americanul Robert Paine, semnatar al Declaratiei de Independenta, ganditor fondator al liberalismului (sic!) si al deismului (religia lui G. Washington, Th. Jefferson, John Madison - parintii Americii, si a lui A. Lincoln). Este uimitor pentru unii, dar un fondator al liberalismului a inventat salariul minim... R. Paine a gandit salariul minim ca pe un mijloc prin care statul forteaza pe investitori sa creasca productivitatea muncii. Cata vreme salariile sunt artificial mentinute mici de catre patroni (prin intelegeri tacite) acestia vor evita sa faca investitii in tehnologie, preferand muncitori mai multi, muncind mai prost, dar foarte slab platiti. Tocmai de aceea a izbucnit tot in SUA un razboi civil legat de tema sclaviei, care este echivalentul salariului minim zero.

    Deci nu productivitatea slaba determina salarii minime mici, ci invers, salariile minime mici determina productivitatea slaba. Problema este daca investitorii dintr-o anumita tara, in fata cresterii salariului minim, au capacitatea (manageriala in primul rand) de a creste cu adevarat productivitatea.

    Managerii romani nu prea o au. Obisnuiti de 15 ani sa ofere doar salarii de mizerie angajatilor, ei au acum o cultura a luxului personal. In jurul oraselor cresc vilele luxoase ale "investitorilor", cu masini luxoase in fata. Isi tin copiii la studii scumpe in strainatate si isi fac vacantele in destinatii exotice. Traiesc mai bine decat omologii din Vest si aceasta fara a fi investit prea mult in cresterea productivitatii (nu neaparat prin tehnica) cum o fac managerii occidentali. Managerii romani inca urla la angajati, iar autosuficienta este la mare moda in randul acestora. Nu exista o comunicare reala intre manageri si subordonati. Managerii romani prefera sa auda doar laude la adresa lor si isi trateaza cu dispret angajatii. Acest stil este legat si de mentalul ortodox al majoritatii romanilor. Este legat de esecul spiritual propavaduit de biserica ortodoxa= lipsa mantuirii sigure. Cand te fondezi ca om si ca natiune pe o ideologie morala a esecului (biserica ortodoxa predica faptul ca nu exista mantuire sigura, deci esec spiritual), atragi fireste esecul si in celelalte domenii. Lipsa de logica a ortodoxiei este transmisa intregului mental colectiv. Ortodoxia afirma ca mantuirea s-ar putea obtine, desi foarte improbabil, prin fapte bune. Dar nu ai cum sa faci fapte bune cata vreme nu esti mai intai...mantuit. Nu are logica nici faptul ca preotii ortodocsi, care se considera pe ei insisi drept ne-mantuiti, invata pe ceilalti despre...mantuire. Invata pe altii cum sa dobandeasca ceva ce ei nu au dobandit. Ca si cum am vedea instructori auto care nu stiu sa conduca dar invata pe altii acest lucru. Protestantismul predica mantuirea sigura prin har. Acest lucru este la baza succesului economic, s ocial, politic, cultural al tarilor protestante sau influentate de protestantism. Diferentele pe care aceste ideologii deosebite le genereaza in planul modului de lucru al managerilor (si al guvernantilor) sunt uriase...

    In camerele hotelurilor Marriott se gaseste autobiografia lui J.W. Marriott , intitulata "The Spirit To Serve". Dl Marriott, mormon de religie, are la baza filosofiei sale manageriale faptul ca managerii trebuie sa "puna asociatii pe primul loc". "Cand asociatii stiu ca problemele lor sunt luate in serios, ca si ideile si aspiratiile lor, ei vor fi increzatori si deschisi"...Dl Marriott isi numeste salariatii "asociati"... Unul dintre managerii de succes (aparent) ai hotelurilor sale a fost demis imediat de catre dl.JWMarriott pentru ca desi avea rezultate bune, isi teroriza angajatii. Daca vrem in Occident trebuie sa ne adaptam si noi la aceasta filosofie de democratizare si de larga raspandire a succesului. Trebuie ca managerii romani sa adopte o mentalitate as indrazni sa o numesc "protestanta". Guvernul trebuie sa faca o campanie de informare a managerilor ca salariile angajatilor vor trebui crescute dramatic intr-o perioada scurta de timp si sa-i determine sa inteleaga ca vor trebui sa se adapteze la aceasta situatie ori sa dispara! Si apoi trebuie tot guvernul sa creasca rapid si mult salariul minim. Macar de 2 ori in 2 ani. Asta ar fi minimum minimorum. ASta este stilul asteptat de catre populatie de la guvern. Altfel nu putem progresa.

    Salariul minim este piatra de incercare a oricaror guverne in perioada imediat urmatoare. Problema s-a amanat prea mult timp pana acum si va deveni in scurt timp foarte critica.

Nota: Aceste paragrafe reprezinta un extras din Codul Muncii valabil si aplicat??? ...pe o perioada determinata (incepand din 2005 pana in....naiba stie)
Extrasul poate fi oricand supus modificarilor dese care intervin in legislatia romaneasca, foarte sensibila meteorologic(cum bate vantu') si politic. Pentru detalii complete folositi ca referinta textele originale

• Legea nr.53/24.01.2003 CODUL MUNCII
• Ordonantta de Urgenta privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii

----------------------------------------

Concedierea

ART. 60

1. Concedierea salariatilor nu poate fi dispusã:
   1. pe durata incapacitatii temporare de muncã, stabilitã prin certificat medical conform legii;
   2. pe durata concediului pentru carantinã;
   3. pe durata în care femeia salariatã este gravidã, în mãsura în care angajatorul a luat cunostintã de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
   4. pe durata concediului de maternitate;
   5. pe durata concediului pentru cresterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pânã la împlinirea vârstei de 3 ani;
   6. pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pânã la împlinirea vârstei de 18 ani;
   7. pe durata îndeplinirii serviciului militar;
   8. pe durata exercitãrii unei functii eligibile într-un organism sindical, cu exceptia situatiei în care concedierea este dispusã pentru o abatere disciplinarã gravã sau pentru abateri disciplinare repetate, sãvârsite de cãtre acel salariat;
   9. pe durata efectuãrii concediului de odihnã.
2. Prevederile alin. (1) nu se aplicã în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizãrii judiciare sau a falimentului angajatorului, în conditiile legii.

Timpul de muncã

Durata timpului de muncã

ART. 108 Timpul de muncã reprezintã timpul pe care salariatul îl foloseste pentru îndeplinirea sarcinilor de muncã.

ART. 109

1. Pentru salariatii angajati cu normã întreagã durata normalã a timpului de muncã este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe sãptãmânã.
2. În cazul tinerilor în vârstã de pânã la 18 ani durata timpului de muncã este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe sãptãmânã.

ART. 110

1. Repartizarea timpului de muncã în cadrul sãptãmânii este, de regulã, uniformã, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu douã zile de repaus.
2. În functie de specificul unitãtii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegalã a timpului de muncã, cu respectarea duratei normale a timpului de muncã de 40 de ore pe sãptãmânã.

ART. 111

1. Durata maximã legalã a timpului de muncã nu poate depãsi 48 de ore pe sãptãmânã, inclusiv orele suplimentare.
2. Prin exceptie, durata timpului de muncã poate fi prelungitã peste 48 de ore pe sãptãmânã, care includ si orele suplimentare, cu conditia ca media orelor de munca, calculatã pe o perioada de referinta de o lunã calendaristica, sa nu depaseascã 48 de ore pe saptamâna.
3. Pentru anumite sectoare de activitate, unitãti sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncã unic la nivel national, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncã de ramurã de activitate aplicabil, perioade de referintã mai mari de 1 lunã, dar care sã nu depãseascã 12 luni.
4. La stabilirea perioadelor de referintã prevãzute la alin. (2) si alin. (2¹), nu se iau în calcul durata concediului de odihnã anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.
5. Prevederile alin. (2) si (2¹) nu se aplicã tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

ART. 112

1. Pentru anumite sectoare de activitate, unitãti sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o duratã zilnicã a timpului de muncã mai micã sau mai mare de 8 ore.
2. Durata zilnicã a timpului de muncã de 12 ore va fi urmatã de o perioadã de repaus de 24 de ore.

ART. 113

1. Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul sãptãmânii de lucru de 40 de ore, precum si în cadrul sãptãmânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncã la nivelul angajatorului sau, în absenta acestuia, va fi prevãzut în regulamentul intern.
2. Programul de lucru inegal poate functiona numai dacã este specificat expres în contractul individual de muncã.

ART. 114 Programul de muncã si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostintã salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului.

ART. 115

1. Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncã, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauzã, dacã aceastã posibilitate este prevãzutã în contractele colective de muncã aplicabile la nivelul angajatorului sau, în absenta acestora, în regulamentele interne.
2. Programele individualizate de muncã presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncã.
3. Durata zilnicã a timpului de muncã este împãrtitã în douã perioade: o perioadã fixã în care personalul se aflã simultan la locul de muncã si o perioadã variabilã, mobilã, în care salariatul îsi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de muncã zilnic.
4. Programul individualizat de muncã poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor art. 109 si 111.

ART. 116 Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de muncã prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceastã evidentã ori de câte ori este solicitat.

Munca suplimentarã

ART. 117

1. Munca prestatã în afara duratei normale a timpului de muncã sãptãmânal, prevãzutã la art. 109, este consideratã muncã suplimentarã.
2. Munca suplimentarã nu poate fi efectuatã fãrã acordul salariatului, cu exceptia cazului de fortã majorã sau pentru lucrãri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlãturãrii consecintelor unui accident.

ART. 118

1. La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua muncã suplimentarã cu respectarea prevederilor art. 111 sau art. 112, dupa caz..
2. Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilitã potrivit prevederilor alin. (1) este interzisã.

ART. 119

1. Munca suplimentarã se compenseazã prin ore libere plãtite în urmãtoarele 30 de zile dupã efectuarea acesteia.
2. În aceste conditii salariatul beneficiazã de salariul corespunzãtor pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

ART. 120

1. În cazul în care compensarea prin ore libere plãtite nu este posibilã în termenul prevãzut de art. 119 alin. (1) în luna urmãtoare, munca suplimentarã va fi plãtitã salariatului prin adãugarea unui spor la salariu corespunzãtor duratei acesteia.
2. Sporul pentru munca suplimentarã, acordat în conditiile prevãzute la alin. (1), se stabileste prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncã sau, dupã caz, al contractului individual de muncã, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bazã.

ART. 121 Tinerii în vârstã de pânã la 18 ani nu pot presta muncã suplimentarã.

The EU Working Time Directive

The main requirements include a maximum working week of 48 hours averaged over a rolling 17 week period, weekly rest periods of 24 hours and daily rest periods of 11 hours, guaranteed three weeks’ holiday and protection for night workers. A number of sectors are excluded from the regulations, such as mobile workers involved in transport, as well as managing executives and those with autonomous decision making powers. Individuals can agree with their employer to opt out from the 48 hour limit. Exemptions can also be made through collective workforce agreements, but these cannot alter the 48 hour rule.

Cateva probleme grave ridicate de Long hours work....

1. Disfunctionalitati grave in viata de familie
   Problemele si stresul de la serviciu pot patrunde foarte usor in viata de familie, amploarea acestui fenomen depinzand de capacitatea parintilor de a delimita aceste doua aspecte de viata.
   Studiile au ajuns la cateva concluzii privitoare la efectele muncii indelungate in viata de familie
   • Calitatea muncii conteaza. Zilele proaste si lipsa autonomiei decizionale pot avea un efect negativ in familie
     
   • Cantitatea muncii conteaza. Orele lungi de munca afecteaza devastator familia
     
   • Munca in weekend, chiar si la domiciliu conteaza. Muncind in timp ce copiii sunt acasa, mai ales in weekend este vazuta ca o problema si a creat insatisfactii puternice.
     
   Parintii au identificat urmatoarele efecte negative ale muncii zilnice:
   
   • Iritabilitate si stari proaste in sinul familiei, mai ales dupa o zi proasta
     
   • nerabdare cu copiii si incetineala lor la intelegerea unor probleme, dupa o "fast-day" la servici
     
   • calitate proasta a relatiilor de familie
     
   • timpul petrecut cu sotia scurtcircuitat, cu consecinte usor de banuit
     
   • copiilor nu le place ca parintele sa munceasca cand sunt acasa sau se imbolnavesc
     
   • sentiment de vinovatie al parintilor
     
2. Salariu real scade
   Ok, concluzia asta e simpla, prietenul Misu e fraier, are 16 meleoane pa luna si munceste 160 ore adica normal, 8 ore/zi. Iar tu, baiat destept, stai pana noaptea la birou, sa presupunem 10-11 ore/zi, ba te mai duci si sambata 5-6 ore deci simplu muncesti (5zile*10.5ore + 5.5ore/weekend) * 4 sapt = 232ore/luna si ai fabulosul salariu de 20 milioane, adica peste o suta de euro mai mult decat Misu. Numai ca Misu are copiii sanatosi, arata bine si nevasta zambeste, copiii tai te privesc cu ura, ai cearcane pan' la gura si nevasta zambeste doar uneori. Pe langa asta, smechere, esti platit si mai prost decat el, raportul munca/salariu e clar in favoarea lui, nu trebuie sa fii Einstein si te prinzi de asta daca ai trecut pe la generala.
3. Lipsa reperului psihologic
   Acum, te gandesti, da frate, am deadline la nu'sh ce treaba pe 23 martie. Apoi vine sefu' si zice ca in planul lui a bagat si sambata, sau chiar doamne fereste si duminica. Cat de tampit sa fii sa tragi tare de luni pana vineri, daca oricum, in weekend te vei duce la slujba dupa ce ii promisesei si copilului ca il duci sambata la film.
4. Productivitate si entuziasm prabusite
   banuiesc ca asta chiar intereseaza pana si pe un patron cinic... Munca prelungita poate fi vazuta de angajator ca o cale de a obtine beneficiu maxim cu resurse limitate. Totusi, pe termen lung acest dorit efect nu e viabil. Pentru angajatori consecintele muncii grele si prelungite sunt:
   
   • cresterea absentelor de natura medicala, moral scazut si renuntare, materializata uneori prin demisie
   • productivitate si calitate slabe ale muncii
   • mari riscuri de sanatate si siguranta
   Scaderea productivitatii, absenteismul, compensatiile si timpul de recutare si instruire acordat noilor angajati sunt nebanuit de costisitoare pentru un angajator..
   Crearea si mentinerea unei organizatii productive reprezinta o provocare complexa. Totusi exisata cateva principii care vor ajuta la un punct de plecare pentru un mediu de munca sanatos. Patroane, ia aminte, citeste usor, ca poate obosesti
   
   • trateaza angajatii cu repect
   • intretine un mediu sigur de munca
   • comunica, fii deschis la noutati bune sau proaste
   • implica angajatii in procesul decizional
   • fa un sistem de premiere
   • nu discrimina
   • trimite-i in concediu, insista sa isi efectueze vacanta legala
5. Degradarea generala a starii natiunii - fizica si mentala
   De ce organizarea muncii
   Multe studii au aratat ca munca repetata in medii solicitante poate avea un impact negativ serios in starea de sanatate a muncitorilor, independent de personalitatea, constructia genetica , contextul de viata al fiecaruia. Conditiile daunatoare relativ la cum este organizata munca sunt incarcarea datorata personalului subdimensionat, nesiguranta locului de munca, relatii fragile la munca, lipsa de suport a sefilor, numarul de ore si lucrul pe schimburi. Oamenii care lucreaza pe termen lung in aceste conditii pot fi afectati de anxietate, depresii, nervozitate, dureri musculare si osoase si infarcturi.
   Cine plateste pentru asta?
   Toti, angajati sau angajatori. Copiii cresc intr-un mediu unde implicarea parintilor este arareori prezenta, sau chiar ostila si marcata de nervozitate. Acum, ca sa folosim un cliseu prafuit, ei sunt viitorul tarii, nu?

         Castigi binisor, dar pe cartea de munca ai trecut salariul minim. Pana la un anumit moment, te bucuri, iesi in Mall, te plimbi, chiar iti permiti sa cumperi cate ceva din carpele luate din Europa si Doraly pe care s-au pus etichete pompoase. Sambata te duci in supermarket si umpli cosu' pe care-l plimbi agale rezemat de el in unghi drept si tragi cu okiu' la cosurile vizibil mai saracute ale celorlalti. Esti tare, nu mai bei tzuica la plic si nici bere la pet, iei Tuborg si la nevasta duci Stella.
Misto, nu.... Dar fitilul cu probleme arde si in scurt timp te vor invada fara mila....

• Concediul medical
  Intr-o duminica (daca nu esti la servici...) iesi la fotbal cu prietenii si itzi rupi picioru'.. Naspa, te duci la doctor si afli ca trebuie sa-l tzii in gips o luna. Apoi, suni la servici, trimiti adeverinta medicala si plonjezi intr-o perioada de care nu-ti pasa inainte, concediul medical. Stii, fraiere, cati bani o sa iei de la smekeru' care te-a platit la negru...2 milioane juma' adica 75 la suta din mizeria de salariu oficial... Adicatelea, daca n-ai bani deoparte, ncici suc nu mai poti sa iti iei...
• Credit
  Esti un tanar dinamic, de succes, dar ai o problema, stai cu chirie.... Candva, proprietarul o sa vina sa iti comunice ca chiria s-a facut 300 de euro. Lovit in buzunar, te decizi sa iti iei naiba o casa. Incearca cu 35% din salariul minim...
• Puncte pensie
  O notiune mult prea indepartata, nu-i asa... Dar timpul nu ti-e prieten si chiar risti sa te inrolezi in armata celor care au pensia mai mica decat intretinerea...
• Intarzierea insanatosirii sistemului de asigurari de sanatate
  Facand abstractie de faptu' ca chiar si banii aia "putini" din sistemul de sanatate sunt cheltuiti aiurea in Romanica, cu cat procentul de salariatzi platiti la negru este mai mare, cu atat se va lungi perioada in care sistemul sanitar va deveni macar acceptabil. Tu esti tanar, sanatos, dar ai tai? Si in viitor, daca copilul tau face o operatie de apendicita, chiar vrei ca asta sa se intample in aceeasi cloaca in care ai facut-o tu? Mai gandeste-te.... N-ai vrea sa dispara si buzunarele de la halatele albe?

D-aia trebuie sa te lupti sa obtii o suma cat mai mare in acte si sa nu te multumesti cu mizeria de salariu minim....

Nota: Aceste paragrafe reprezinta un extras din legile si ordonantele care se refera la concediul de maternitate/paternitate...
Extrasul poate fi oricand supus modificarilor dese care intervin in legislatia romaneasca, foarte sensibila meteorologic(cum bate vantu') si politic. Pentru detalii complete folositi ca referinta textele originale
• Legea 19/2000
• Legea nr. 577/2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 9/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000
• ORDONANTA DE URGENTA Nr. 148 din 3 noiembrie 2005

----------------------------------------

• Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modifica(rile s,i completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de pâna la 3 ani, precum s,i de o indemnizatie lunara(în cuantum de 800 lei (RON).
• Concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda numai dupa efectuarea a cel putin 42 de zile din concediul de lauzie. Aceasta dispozitie este aplicabila asiguratilor care solicita concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului începând cu data de 8 ianuarie 2004, data intrarii în vigoare a Legii nr. 577/2003.
• Efectuarea concediului de maternitate, prin compensarea prevazuta de art. 119 din Legea nr. 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, se va face tinând cont de prevederile referitoare la obligativitatea efectuarii celor 42 de zile de concediu de lauzie.
• Daca în urma compensarii între concediul pentru sarcina si concediul pentru lauzie ramân de efectuat mai putin de 42 de zile din concediul pentru lauzie, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda numai dupa parcurgerea, de la nastere, a acestei perioade.
• În cazul asiguratilor care au adoptat, au fost numiti tutore, carora li s-au încredintat copii sau le-au fost dati în plasament, perioada ce corespunde stagiului de cotizare se stabileste de la data la care, dupa caz, s-a aprobat adoptia, s-a instituit tutela sau plasamentul, conform legii. Ca atare, în vederea acordarii concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, acestor asigurati nu le sunt aplicabile prevederile referitoare la obligativitatea efectuarii celor 42 de zile din concediul de lauzie.
• Daca mama beneficiaza de indemnizatie pentru maternitate, tatal, în urma optiunii, poate solicita concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, numai dupa împlinirea a 42 de zile de la data nasterii, respectiv din a 43 –a zi de la data nasterii copilului, cu respectarea conditiei privind stagiul de cotizare.
• În situatia în care mama nu este asigurata în sistemul public sau nu beneficiaza de concediu de maternitate, tatal poate solicita concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului imediat dupa nasterea acestuia, fara a fi necesar a se parcurge cele 42 de zile. Este necesar sa precizam ca nu se poate cumula aceasta indemnizatie cu alte venituri. În consecinta, pentru a beneficia de acest drept, în mod obligatoriu, trebuie suspendat raportul de munca sau serviciu.
• În cazul mamei care se afla în concediu pentru cresterea unui copil, perioada în care naste un altul, iar pâna la solicitarea concediului pentru cresterea acestuia din urma au trecut cel putin 42 de zile de la nastere (timp în care asigurata se afla în continuare în concediu pentru cresterea primului copil), pentru acordarea concediului pentru cresterea celui de-al doilea copil nu se cere efectuarea obligatorie a celor 42 de zile de concediu pentru lauzie.
• Atunci când mama renunta la indemnizatia pe care o primeste pentru primul copil, în favoarea celei pentru al doilea copil, imediat dupa nasterea acestui din urma, pentru a beneficia de acest drept este obligatoriu sa efectueze cele 42 de zile din concediul pentru lauzie.
• În situatia în care mama a decedat la nasterea copilului, tatal poate beneficia, în conditiile legii, de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, oricând dupa data nasterii copilului, pâna la împlinirea de catre acesta, a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani.
• Pentru drepturile care se stabilesc dupa data de 31 decembrie 2003, indiferent daca nasterea copilului a avut loc anterior sau ulterior acestei date, cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru cresterea copilului este de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. În anul 2004, salariul mediu brut, conform Legii bugetului asigurarilor sociale de stat nr. 519/2003, este de 7.682.000 lei.
• Pentru persoana asigurata care se regaseste în doua sau mai multe situatii prevazute la art. 5 din Legea nr. 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, indemnizatia pentru cresterea copilului, stabilita dupa data de 31 decembrie 2003 va fi achitata de un singur angajator, sau dupa caz, de casa teritoriala de pensii, în cuantumul prevazut de lege cu conditia depunerii unei declaratii pe proprie raspundere ca nu beneficiaza de acest drept de la celalalt angajator/ceilalti angajatori sau, dupa caz, de la casa teritoriala de pensii.
• Cuantumul indemnizatiilor pentru cresterea copilului aflate în plata la 31 decembrie 2003, stabilite în baza legislatiei în vigoare pâna a aceasta data, nu se modifica, urmare intrarii în vigoare a Legii nr. 577/2003.
• În cazul indemnizatiilor pentru cresterea copilului a caror plata a fost suspendata în cursul anului 2003, iar reluarea platii se face dupa data de 31 decembrie 2003, cuantumul lunar a acestora estre cel avut la data suspendarii.
• În situatia în care mama a beneficiat de indemnizatie pentru cresterea copilului stabilita anterior datei de 31 decembrie 2003, iar în anul 2004 solicita tatal acordarea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, ca urmare a renuntarii mamei la aceasta prestatie, cuantumul cuvenit este de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, cu conditia respectarii conditiei privind stagiul de cotizare.
• Potrivit prevederilor art. 42 din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, veniturile sub forma de indemnizatie pentru cresterea copilului nu se impoziteaza. În consecinta, drepturile banesti de acest gen aferente lunii ianuarie si în continuare, indiferent când au fost stabilite, nu se vor mai impozita.